Cele trei dorinte
1. Iubire
2.Sanatate
3.Bani

Montarea Procesorului



Reglati sursa de tensiune Cititi in manualul placii de baza ce reglaj al tensiunii necesita procesorul dv. Un Pentium "normal", denumit si "P54C", exista ca model Standard (STD, 3,3 V) sau ca model VRE (de la 3,45 V la 3,6 V). Se deosebesc prin caracteristica din partea de jos a procesorului: XXXXX/SXX pentru STD, XXXXX/VXX pentru VRE. Montati corect jumper-ii sau comutatorii bipolari. Reglati frecventa de ceas Un procesor poseda o frecventa de ceas interna si una externa. In mod obisnuit dv. reglati frecventa externa si raportul sau cu frecventa interna. Este valabila relatia: frecventa externa x raportul frecventelor = frecventa interna. Pentru un Pentium P55C-166 (Pentium MMX) ar trebui sa alegeti o frecventa externa de 66 MHz si un raport de 2,5 (66 MHz x 2,5 = 165 MHz). Studiati manualul pentru a afla ce jumper-i si comutatori bipolari trebuie atasati la procesorul dv. Introduceti procesorul Localizati (identificati) soclul procesorului pe placa de baza. Apasati parghia laterala simultan in jos si putin pe o latura pentru a o debloca. Apoi ridicati-o putin. Procesorul si soclul au un unghi de orientare - aici este pinul 1 -, unghi care se deosebeste de altele printr-un pin care lipseste, o tesitura, linii sau puncte. Montati procesorul pe soclu - trebuie sa alunece usor. Impingeti parghia la loc si plasati-o din nou langa suportul procesorului. Montati sistemul de racire pentru procesor Puneti radiatorul cu partea neteda in jos peste procesor. Fixati cataramele radiatorului astfel incat procesorul sa fie complet acoperit. Nu trebuie sa ramana spatii libere. Daca este necesar, miscati putin radiatorul ca sa se realizeze un contact bun. Puteti sa ii imbunatatiti capacitatea de racire daca inainte de montare aplicati un strat subtire dintr-un material bun conductor de caldura. Racordarea electrica o explicam la pasul 15.

Posted by 11c_Mihele at 12:28 AM 0 comments
Subscribe to: Posts (Atom)
Blog Archive
▼ 2006 (1)
▼ November (1)
Montarea Procesorului Reglat...

About Me
11c_Mihele View my complete profile

Disparitia icoanelor in scolii

Controversa cu pricina, prin care aceste “voci” cer eliminarea icoanelor din

scoli, a pornit aparent de la un oarecare Moise Emil, profesor de filosofie din Buzău, individ care si-a făcut un scop în viată din lupta împotriva icoanelor, el trimitând în ultimii trei ani numeroase petitii în acest sens. A încercat întâi la Ministerul Educatiei, unde nu a găsit nici un sprijin pentru aberanta lui cerere. S-a îndreptat apoi către cultele neoprotestante, mizând pe învătătura religioasă iconoclastă a acestora. Acestea au refuzat însă să-l sustină, având destulă maturitate pentru a întelege semnificatia si implicatiile gestului de a scoate icoanele din scoli.
Cine s-a oferit să-l ajute pe Moise Emil? Ei bine, toată “crema” pro-unională, pro-democrată, pro-gresistă si pro-tevistă a României: asociatii de “apărare a drepturilor omului” (pasămite, icoanele sunt vinovate de încălcarea acestora), asociatii anti-crestine si anti-românesti. Printre ele, si asociatia homosexualilor, o mai veche cunostintă a Ministerului Educatiei, care a încercat, acum doi ani, să tragă sfori pentru introducerea în programa scolară a unui manual “alternativ” de educatie pentru sănătate, în care homosexualitatea le era prezentată copiilor ca alternativă “naturală” de viată.
Acum, uniti în cuget si simtiri, acesti drăcusori s-au pornit iarăsi la război împotriva identitătii poporului român. Lupta lor nu este doar cu icoanele. Acesta este numai un episod din războiul împotriva credintei, a Bisericii, a moralei crestine - într-un cuvânt împotriva acelor repere care le stânjenesc în implementarea unei societăti amorale, fără repere si adevăruri fundamentale, o societate în care fiecare nebun este “normal” si “alternativ” si trebuie protejat.
Lupta pornită de acesti activisti a stârnit reactii prompte. În replică la actiunea lor, depusă la organismul parazitar intitulat “Consiliul National pentru Combaterea Discriminării” - un fidel aliat al lor - mai multe asociatii si organizatii, dar si personalităti publice, si-au exprimat cu fermitate dezacordul cu cerintele lor.
În paralel cu pozitiile exprimate de aceste organizatii, numerosi cetăteni s-au adresat respectivului Consiliu pentru Combaterea Discriminării, cerându-i să dea curs cererii anti-crestine. De asemenea, Biserica a anuntat duminica, 26 noiembrie, prin vocea PS Sebastian, vicar-eparhial în cadrul Arhiepiscopiei Bucurestilor, că va contesta în instantă decizia respectivului Consiliu de a “recomanda”, după moda unională, Ministerului Educatiei să reglementeze prezenta icoanelor în scoli.
Cei care vor să-si exprime dezacordul fată de actiunea anti-crestinilor, pot accesa site-ul Altermedia pentru instructiuni si se pot informa în privinta

mersului lucrurilor pe site-ul Salvati icoanele.Eliminarea icoanelor din scoli, atac impotriva spiritualitatii romånesti?

O scrisoare a unor persoane si asociatii care sustin ca reprezinta societatea civila, prin care se cere scoaterea icoanelor din scoli, a dinamitat societatea romaneasca. Demersul este considerat un atac impotriva spiritualitatii romanesti.Scrisoarea deschisa trimisa de mai multe persoane si asociatii, care sustin ca ar reprezenta societatea civila, Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, cerand retragerea simbolurilor religioase din institutiile publice de invatamant, este pe punctul de a dinamita societatea romaneasca. Intr-o lume din ce in ce mai ratacita de sine, intr-o tara ruinata de coruptie si jaf, ai carei cetateni sunt buimaciti de interminabilele razboaie politice, minciuni, tradari si scenarii apocaliptice, scrisoarea a cazut ca o bomba. Ea a fost catalogata de majoritatea celor care au luat atitudine impotriva ei ca un atac la drepturile omului, la Biserica, la istorie, la insasi fiinta noastra nationala. Avem nevoie in acest moment al evolutiei noastre democratice de o asemenea masura? Pentru ce trebuie sa ne consumam energiile, putine care ne-au mai ramas, dezbatand o problema deloc prioritara, intr-o perioada in care aderarea la UE, cu standardele ei ridicate, ne va crea si asa destule batai de cap? Asta este chestiunea de care depinde bunastarea noastra? Sau, ca si in alte situatii, avem in fata un scenariu care ne va distrage atentia de la gravele probleme cu care se confrunta populatia in acest inceput de iarna? Sunt numai cateva intrebari care framanta si intriga in acelasi timp cetateanul onest.Scrisoarea incalca prevederile ConstitutieiCum este firesc, cealalta societate civila si Biserica au reactionat, exprimandu-si opozitia categorica fata de petitia amintita, cerand aceluiasi Consiliu National pentru Combaterea Discriminarii, in nume propriu, in vedera protectiei copiilor Romaniei de agresiunile anticrestine ale unui grup ultraminoritar extremist, cum se arata in scrisoarea adresata de Asociatia Civic Media Guvernului Romaniei, respectarea drepturilor noastre si ale copiilor nostri, inclusiv prin pastrarea simbolurilor religioase in scolile romanesti.In acest sens, Patriarhia Romana a dat publicitatii un comunicat intitulat Excluderea simbolurilor religioase in scoli inseamna restrângerea libertatii religioase, in care se arata ca aceasta institutie ia act cu îngrijorare de recomandarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) catre Ministerul Educatiei si Cercetarii de a reglementa afisarea simbolurilor religioase doar în cursul orelor de religie sau în spatiile destinate exclusiv învatamântului religios, care aduce atingere libertatii religioase, garantata de stat prin articolele 29-30 din Constitutia României. Prezenta simbolurilor religioase în salile de clasa nu este urmarea unei impuneri, ci rezultatul dorintei si consimtamântului parintilor, profesorilor si elevilor în conformitate cu valorile religioase si culturale pe care le împartasesc. De aceea, o decizie de excludere ar reprezenta o masura brutala si nejustificata de restrângere a libertatii religioase, contrara principiilor democratice europene. O astfel de decizie ar conduce la discriminarea credinciosilor din România. Mesajul simbolurilor religioase este încurajator pentru elevi, iar modelele propuse cultiva valorile morale si orienteaza spre bine viata omului. În numeroase comunitati din România, de diferite confesiuni, elevii, parintii si profesorii sunt atasati acestor valori, pe care le considera integrante educatiei si formarii personalitatii omului, cu o atitudine pozitiva si responsabila fata de sine si de societate.Se doreste scoaterea lui Dumnezeu din viata publicaIn acelasi sens s-a pronuntat si Biserica Romano-Catolica. Credem ca problema recenta a «vizibilitatii» simbolurilor religioase este una artificiala sau chiar intentionata. Ceea ce ingrijoreaza in decizia CNCD este ideologia confuza despre libertate. Aceasta asa-zisa libertate are la baza in mod paradoxal o dogma. Este vorba de dogma relativismului in numele unei asa-zise «neutralitati». Pentru Biserica Catolica incercarea de eliminare a simbolurilor religioase nu poate fi expresia tolerantei care vrea sa protejeze demnitatea ateilor si a agnosticilor, ci este mai degraba expresie a constiintei care doreste sa-L stearga pe Dumnezeu din viata publica, se arata intr-un punct de vedere al acestei Biserici. Miscarea Conservatoare din Romania considera, la randul ei, ca orice actiune impotriva Bisericii este implicit o actiune indreptata impotriva poporului roman si ar trebui sa devina, implicit, o problema de siguranta nationala. Faptul ca scrisoarea lui x din satul w a ajuns de notorietate publica ne arata ca aceia care i-au facut publicitate si cei care au sustinut-o au, la randul lor, probleme fie cu libertatea, fie cu constiinta.Ofensiva ipocrita impotriva spiritualitatii românestiEste absurd ceea ce se intampla! Nu este un abuz prezenta icoanelor in scoli, pentru ca, daca ar fi un abuz, ar trebui sa avem si victime. Ori, unde sunt victimele? La fel ca si la o incalcare a legii, ar trebui sa existe o premisa a acestui fapt, dar nu exista o lege care sa pedepseasca prezenta icoanelor sau a crucilor. Mai ales ca optiunea este a oamenilor, este de parere IPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Alba-Iuliei, Crisanei si Maramuresului.Sunt revoltat de ce se intampa. Suntem intr-o tara crestina. In Parlamentul Romaniei, deasupra presdintelui Parlamentului este o cruce. O dam si pe asta afara ? se intreaba academicianul Eugen Mihailescu. De regula, simbolurile religioase se numara printre cele definitorii pentru istoria si demnitatea unei natiuni sau comunitati. Este firesc ca semiluna sa figureze pe stindardele unor state musulmane, fie ele si laice, cu sute de milioane de locuitori. Crucea este simbolul comunitatilor crestine... Romania este in proportie de peste 95% o tara crestina, spune si academicianul Dinu C. Giurescu.Am trait sa vad ca la 16 ani dupa caderea comunismului ateu, sunt «romani» si organizatii «romanesti» care reiau, cu un nou discurs ipocrit, ofensiva impotriva spiritualitatii noastre, spune si academicianul Constantin Balaceanu Stolnici, fiind sigur ca atacurile nu se vor opri aici.Suntem si noi de parere ca initiativa asa-zisei societati civile are alte scopuri decat cele declarate, cu atat mai mult cu cat descoperim printre semnatari asociatii si persoane care lupta de ceva timp impotriva Bisericii. Sa avem intelepciunea de a nu da curs provocarilor lor angajandu-ne intr-o disputa cu efect devastator in societate si asupra si asa terfelitei imagini a Romaniei intr-o Europa care ne pune atatea conditii pentru a ne recunoaste legitimitatea istorica. Dumitru Manolache